Eu mi-am creat prima impresie in 2005 (parca) cand am venit in vizita, in vacanta de Paste, la prietena mea Denisa care locuieste aici ... si impresia m-a lovit de la aeroport .
Fiind sfarsitul lui aprilie in Bucuresti erau vreo 18 grade si soare asa ca bagajul meu a fost lejer. Odata ajunsa in Copenhaga am dat de frigul ce caracterizeaza clima de aici. Sa fi fost vreo 5 grade si eu eram in tricou cu un pulover subtire. In maxim o ora m-a luat tusea magareasca si in aceeasi seara zaceam pe canapea cu febra. A 2-a zi am ajuns la doctor unde mi s-a luat sange din deget (nu ascultat plamani sau altceva) si mi-a dat penicilina pentru pneumonie.
Cu toate problemele de sanatate (pe langa pneumonie ma chinuiau si 2 masele de minte care m-au facut sa arat ca un boxer facut KO) mi-am vazut de vacanta mea ... Am vazut diverse tarabe cu fructe si legume, nepazite, cu o placuta cu pretul si o cutie unde sa pui banii. Lucrul asta m-a socat si ma tot intrebam cum de au curaj sa-si lase produsele asa. Culmea e ca lumea chiar nu fura ... Am mai ramas placut surprinsa de gardurile vii si curtile pline cu flori ale oamenilor (eram intr-un orasel mai mic). Mirosea fantastic. Sa nu mai spun de curatenia de pe strazi desi nu prea am vazut cosuri de gunoi.
Acum sa revenim la momentul zero: mutarea in Danemarca cu V. si L., 3 valize, un carucior si aprox. 11.000Dkk ... Am venit pe 16 martie 2010, deci am venit imbracati de iarna si bine am facut. L. avea doar 7 luni asa ca nu cred ca stia ce se intampla cu el ... ca si mine, V. a fost "impresionat" de clima.
Prima luna in Dk am stat-o intr-o garsoniera open-space din Vanløse (pe langa København), garsoniera gasita de prietena mea Denisa ... Garsoniera cu pricina era inchiriata de o alta prietena (daneza, una din domnisoarele mele de onoare, Nina), dar locuia in alta parte, asa ca aveam acolo aragaz, frigider, o canapea, o masuta de cafea, un pat si strictul necesar pt. bucatarie ... Denisa s-a ocupat de achizitionarea unui patut si unui scaun de masa pentru L., de dezinfectarea apartamentului si de cumpararea strictului necesar pentru mancarea lui L. care era la diversificare.
Cand am venit aici, eram toti 3 raciti, dar mie si lui V. aproape ca ne trecuse. Ceva in genul a ceea ce am patit eu in urma cu 5 ani a patit si L.: in prima seara a facut febra asa ca a 2-a zi eram si noi cu el la doctor ... L-a ascultat la plamani si cam atat. Nici un tratament pentru ca era ceva viral (m-a obsedat o vreme "diagnosticul" asta). Asta a fost prima experienta cu doctorul (si cate au mai fost dupa aia ... detaliem in alte "episoade"). "Cum sa nu-i dea tratament? Doctor tampit! Lasa ca il tratez eu cum stiu!" astea mi-au fost cuvintele, care acum, dupa aproape 15 luni s-au schimbat
Vremea era oribila: cand ploua, cand ploua ... si L. era invatat cu 2 plimbari pe zi asa ca in perioada aia cred ca am intrat la apa .
Era sa uit sa mentionez ca aici copii dorm afara, in carucioare, iar parinti isi vad in casa de ale lor ... La inceput eram oarecum revoltata de metoda, dar ulterior am aplicat-o si noi .
Deocamdata atat pentru ca trebuie sa mananc ceva si sa fug la scoala ("scoala de daneza")
8 comentarii:
Contiuarea te rugam :)
ma simt onorata ca eu o sa fiu prima care lasa un comentariu...primul tau comentariu pe blog:D foarte interesanta prima impresie...o sa urmaresc cu drag fiecare povestioara de emigrant
felicitarii si spor la scris :-*
@Adoriana, ti-a luat.o voinicul :D inainte
hmmm am vazut abia acum insa e bine si a doua:) mai vreau, mai vreau. abia astept urmatoarea povestioara
Hihi. Da, am fost noi primii!! Bafta multa Mihaela cu blogul si hai cu restul povestii :))
te am descoperit din intamplare :) grea viata de emigrant, ii invidiez pe cei care au putut sa o ia de la zero in alta tara, iti trebuie mult curaj :) noi acum suntem in Franta, temporar, dar noi facem parte din categoria celor enervant de norocosi :) bafta multa cu firma din Norvegia :) Apropo am fost si noi in DK acum cateva luni, avem niste prieteni acolo, urata vreme :)
Multam Micky ... pot sa spun ca si noi am avut noroc (si in Dk si in No) ... sper sa nu ne paraseasca niciodata :)) ... bafta si tie in Franta
Trimiteți un comentariu