...

sâmbătă, 18 iunie 2011
E sambata, V. este la munca iar L. doarme ... Saptamana viitoare am examen (mda, sunt pregatita ca un miel inainte de Pasti), dar nu am chef sa invat ceva, asa ca ma gandeam sa mai scriu una, alta, dar ce? (nici titlu nu am gile)

Viata aici e grea daca nu le sti limba (desi 90% din ei stiu engleza) si nu te poti integra (la punctul asta inca se mai duce o lupta interioara). Danezii nu sunt neaparat reci ci rezervati, dar odata ce ajungi sa te imprietenesti cu ei sunt ca si noi (aproape gelakguling).

Fiind inca criza (dar mai putin pronuntata decat in Ro) se gaseste greu de munca pentru straini. Motivul? Danezii au prioritate. Daca in trecut, danezii nu se bagau la joburi de curatenie sau ingrijit batrani ori persoane cu dizabilitati (joburi "joase"), acum, nevoiti de imprejurari, cauta orice. Si aici s-au facut disponibilizari and stuff, dar lumea nu se plange de traiul greu pe care il au (cu exceptia emigrantilor, adica si a mea gelakguling).

Caut ceva de munca de peste 1 an tumbuk, si ghici ce?, nu am gasit decat la o firma de curatenie a unui turc (sa-mi fie cu iertare, dar urata natie mai sunt), care dupa 2 luni de munca nu m-a platit pentru ca: 1. s-a dat spargerea la sediu si li s-au furat acte si chei si pana nu se pun la punct nu plateste pe nimeni (bull shit); 2. li s-a inchis firma pentru ca nu erau tocmai ok.
Nu aveam multe ore lucrate, asa ca m-am gandit ca daca apelez la un avocat al statului o sa pierd timpul aiurea (de vreme de firma era inchisa) si mai multi nervi o sa-mi fac. Si uite asa am pierdut seri (pentru ca faceai curatenie dupa ce se termina programul de lucru al "celor de rand") pe care le puteam petrece cautand joburi "normale" sau petrecand timp (care si asa ne lipseste) cu V. si L. ... Am avut nopti in care ajungeam si la 24 (o singura data am ajuns la 2, dupa ce am spus ca eu nu ma mai duc si la urmatoarea locatie). Si nici macar nu era grozav salariul tanduk, dar am facut-o si pe asta si m-am tepuit chiar inainte de Craciun.
Si V. a avut o experienta asemenatoare cu o firma de camioane (tot turci ketukmeje), norocul lui ca nu a lucrat multe ore pentru ei.

Nici L. nu a dus-o grozav la cresa, exceptand primele 2 luni. Traia din raceala in raceala si medicii spuneau ca este ceva viral si nu ii da nici un tratament. Nici macar atunci cand avea febra. Cel mai tare ma enerva doc. noastra, care atunci cand o sunam sa ii spun ce are L. (in speranta ca ne cheama sa il vada) imi zicea sa il tin acasa cateva zile ca sa poata fi pregatit pentru urmatoarea raceala (adica sa nu fie prea slabit organismul). Eu tot ii ziceam ca nu mananca si nu doarme din cauza tusei si a mucilor si ea ma intreba "dar de fapt ce te ingrijoreaza?" ... In p¤#**a matii, tocmai ce ti-am spus ce ma ingrijoreaza tensiontensiontension, ca apoi sa vina replica "daca tu vrei (ceva de genul daca ti neaparat) adu-l sa-l vad" ... Ma duceam vaca si ma intorceam bou, adica nici un tratament marah (dar macar imi ziceam ca am incercat). Cand avea febra mi se spunea sa-l tin dezbracat si sa-i dau multe lichide.
Dupa aprox. 8 luni de raceala (cu pauze de 2-3 zile), cu tuse, muci si febra de peste 39 (o singura data a avut 40,2) am invatat sa ma resemnez si sa nu mai apelez la doctor. Daca la inceput il indopam cu paracetamol supozitor pentru febra si sirop de tuse adus din Ro (pentru ca aici nu se da fara reteta), am invatat sa nu-i mai dau nimic. Instinctul m-a facut sa sun totusi la doc. cand am vazut ca este "mai bolnav decat in trecut" si asa am descoperit la timp o pneumonie pe care am tratat-o si de atunci a racit doar "subtire" (adica, nici daca am fi fost in Ro nu as fi apelat la doc.)
I-am facut si 3 cure de "crestere a imunitatii", iar ultima a terminat-o acum o luna. Sper ca de acum a trecut ce a fost mai greu, adica primul an de colectivitate si ca a facut cunostinta cu toti virusii. De racit o sa mai raceasca, sunt convinsa, dar macar nu o sa-l tina 8 luni.

Eu am luat mai multe antibiotice decat L. gile ... Vad ca la adulti nu se feresc sa dea. Am avut sinuzita bacteriana (plangeam de durere de cap, si nu exagerez) si un stafilococ sau streptococ (pentru ca nu mai sunt sigura de ce am auzit diam) in gat, si dupa terminarea tramamentului, durerea (mult mai redusa + senzatia de vata in gat) au persistat inca 2-3 sapt. Eu am luat cele de mai sus de la V. (doar ca el le-a avut intr-o forma mai usoara ce nu a necesitat antibiotic) si bine macar ca nu am pasat bolile lui L.

Acum mai ramane de vazut cum o sa evolueze polipii lui L. ... L-a vazut un doc. specialist si a spus ca sunt mici, dar sunt polipi si sa trebuie asteptat ori sa mai creasca, ori sa scada. Chiar daca ar fi avut varsta pentru operatie (de la 2 ani in sus se opereaza de polipi), tot nu era de operat.

Deci cum sa numesc "episodul" asta? Probleme?

8 comentarii:

{ Denisa L. } at: 18 iunie 2011 la 13:31 spunea...

...sau Despre sistemul de sanatate

{ Thea Mihaela } at: 18 iunie 2011 la 13:32 spunea...

dar m-am plans si de turci ... Despre turci si sistemul de sanatate??? :))))

{ Maria } at: 18 iunie 2011 la 17:02 spunea...

Imi pare rau ca ati avut greutati, dar cred ca oriunde apar chestii nasoale (chiar daca sunt altele), asa ca nu descuraja, o sa vina si zile mai bune!

Mie mi-a zis ORL-ista despre polipi sa-i las in pace. Cica au cam toti copiii (in special cei blonduti, ca al meu) si ei in sine nu-i imbolnavesc, doar ii ingreuneaza respiratia pe fondul unei raceli. Nu mi-a recomandat operatia, deci nu e doar o chestie daneza :)

{ Thea Mihaela } at: 18 iunie 2011 la 19:39 spunea...

am zile si zile, si acum chiar nu eram intr-o pasa proasta :))... abia astept zilele alea bune

uite ca doc. din Ro (pediatru ce-i drept, nu ORL-istul) care l-a vazut pe L. (ca de la ea am aflat de polipi) ne-a zis ca dupa 3 ani trebuie operat

Cristina at: 19 iunie 2011 la 11:58 spunea...

Cu siguranta esti intr-o pasa proasta, sunt sigura ca o sa apara soarele si pe strada voastra...probabil ca numele "Probleme" e potrivit pentru acest post. Sunt convinsa ca exista si lucruri bune acolo, le astept intr-un post viitor, poate chiar o comparatie. Pupici

{ Ioana } at: 22 iunie 2011 la 20:08 spunea...

Machu Picchule, ma bucur ca ti-am descoperit si eu blogul, in sfarsit :-))) Cred ca sunt ultima, de altfel :-P

Maine ajung in Copenhaga, stau pana duminica, ai program? Nu promit, o sa fim pe fuga rau, dar poate-poate reusim sa ne vedem. Ce zici? Pup

{ Thea Mihaela } at: 27 iunie 2011 la 10:43 spunea...

:(((((( ... abia acum am citit mesajul tau (luni) ... poate ne consoleaza pe amandoua putin faptul ca L. a avut febra week-end-ul asta si probabil ca nu reuseam sa ne vedem (decat daca treceati voi pe la noi) ... ce ma oftic

{ www.retetecopii.com } at: 22 aprilie 2012 la 20:25 spunea...

Buna!
gasesc f interesant blogul tau, mai ales ca din ochii unui turist nu se vad chiar toate "neajunsurile" unor comunitati din tarile nordice.
o sa citesc in noptile urmatoare tot ce ai scris, mai mult de dor...dor de calatorit!
am vazut ca ai scris ca ai aplicat copilului 3 tratamente de imunitate. in ce au constat? sunt f curioasa si interesata de acest subiect!
la capitolul cu ignoranta medicilor de acolo, eu una nu as face fata.
Aici, in Ro, cand are odorul o problema vb in general cu 3 dr. Unu din familie, 2 un pediatru si 3 MF. Daca nu-s eu deplin impacata, ma mai duc la unul :)))...
Am ramas uimita si de modalitatea simpla de tratament. Statul acasa si lupta organismului cu virusurile! mi se pare asa de greu de urmarit un copil cu raceli sub influenta medicatiei, dar fara ...
oricum sper sa imi raspunzi, ca vad ca sunt scrieri mai vechi!
iti doresc succes in scrieri!

Trimiteți un comentariu